Femei care au schimbat istoria. Episodul 2: Elena Ceauşescu – fake Chanel, blănuri şi chimie

Serialul „Femei care au schimbat istoria” a început cu Ecaterina Teodoroiu, Eroina de la Jiu. De data aceasta, avem un nou personaj a cărui radiografie va fi prezentată în această postare. Documentarea pentru acest articol mi-a luat multe zile, dar eu cred că a meritat. Dragi cicitori, pentru Episodul nr. 2 v-o prezentăm pe Elena Ceauşescu,  fosta doamnă comunistă.

Portretul fostei doamne comuniste
Portretul fostei doamne comuniste

În liceu am avut un opţional care se intitula Istoria Comunismului. De atunci, am început să citesc tot mai multe cărţi și articole legate despre acest subiect controversat: comunismul. Am citit în special cărţile lui Ion Raţiu sau Paul Goma. Documentându-mi articolul şi tot căutând informaţii preţioase, am aflat că Violeta Năstăsescu era mâna dreaptă a Elenei Ceauşescu, dacă vorbim despre regulile de ţinută şi protocol. Tot dânsa a fost şi translatorul Elenei Ceauşescu timp de aproape două decenii. Iată o descriere extrem de interesantă a Violetei Năstăsescu cu privire la psihologia Elenei Ceauşescu:

Accepta sugestii, întreba, se informa, totul întreba, nu făcea un pas fără să întrebe. Şi «prindea imediat». Cel puţin cu mine aşa proceda. Întreba care este protocolul, ce trebuie să îmbrace, ce trebuie să facă, dacă e prea mult, dacă e prea puţin, se interesa de doamnele cu care urma să se întâlnească, le ştia biografia. La întâlniri le studia atent, să vadă cum se comportă, cum sunt îmbrăcate.

 

Cuplul Ceausist
Unul dintre puţinele look-uri reuşite ale Elenei Ceauşescu

Dacă tot vorbim despre îmbrăcămintea Elenei Ceauşescu, bănuiesc că lumea este extrem de curioasă să ştie ce haine purta doamna Ceauşescu. Să nu vă închipuiţi că dacă era prima doamnă comunistă se îmbrăca în deux-pièces-uri Chanel. Dimpotrivă, dânsa cumpăra hainele producătorilor români, în special a firmei Apaca (care fabrica replici după marile branduri, inclusiv Chanel). Cu alte cuvinte, încuraja româncele să îmbrace hainele brandurilor româneşti şi nu a celor din străinătate.

Serghei Mizil, un apropiat al familiei prezidenţiale declara pentru Evenimentul Zilei următoarele:

„Toate hainele ei aveau aceeaşi formă. Purta mai ales griuri şi nu pot spune că din punct de vedere vestimentar ieşea cumva în evidenţă. Nu era deloc genul care să umble după ultima modă şi se înconjura tot timpul cu femei mai în vârstă, care nu erau în pas cu moda. Cu costumele ei pastelate se simţea elegantă. Obişnuia să îşi asorteze singură bluzele şi iubea să schimbe trei toaletele pe zi”.

Elena Ceauşescu la Neptun

Dar pantofii? Ce pantofi purta Madame Ceauşescu? Simplu: purta pantofi româneşti – Guban. Tot pentru Evenimentul Zilei, fiul fostului proprietar al firmei Guban din Timişoara, Tiberiu Guban, evoca amintiri despre dorinţele fostei doamne comuniste în materie de încălţăminte:

Tata a făcut cizme şi pentru Regele Mihai şi Gheorghiu Dej. Elenei Ceauşescu îi făceam pantofi de lux, mai deosebiţi ca formă faţă de ce se făcea în ţară. Ne inspiram cu idei din revistele «Quelle» şi «Neckermann», dar calapoadele erau făcute de tata. Pielea era autohtonă şi era colorată în nuanţa preparată de mine. Prefera nuanţele pastelate: ou de raţă, coniac, vernil sau roz”.

Însă mai exista şi un alt atelier în care se producea încălţăminte pentru cuplul comunist şi pentru ceilalţi membrii ai Partidului Comunist. După cum declarase domnul Serghei Mizil:„Produsele ieşite din mâna acelor oameni erau poate mai bune calitativ decât cele de la Gucci”. Această afirmaţie este uimitoare. Nu vreau să mă gândesc la presiunea la care erau supuşi muncitorii acelei fabrici.

Bijuteriile doamnei Ceauşescu erau extreme de numeroase. Multe şi valoroase am putea spune. A primit multe piese în dar datorită vizitelor sale în străinătate. În Filipine a primit un colier de perle extreme de preţios de la Imelda Marcos. Cumpăra bijuterii româneşti abia după ce le examina cu atenţie şi apoi se târguia cu reprezentaţii firmei care veneau la reşedinţa Ceauşescu. Pe lângă bijuterii, E.C. deţinea numeroase blănuri scumpe.

Elena Ceausescu blana
Una dintre blănurile preferate ale Elenei Ceauşescu. Alături de Regina Silvia a Suediei

Dar să încheiem cu viaţa fabuloasă şi glossy-flossy a Elenei Ceauşescu şi să încercăm să aflăm în detaliu cine a fost ea, mai exact.

Elena Ceauşescu (născută Lenuţa Petrescu) avea doar patru clase când a intrat în Partidul Comunist Român, însă acest lucru nu a împiedicat-o să avanseze în cariera sa politică, din contră. Înainte ca soţul său să ajungă secretarul general al P.C.R. (şi-n consecinţă Preşedintele României), Elena (sau Lenuţa), nu ocupa decât funcţii puţin importante (secretară, spre exemplu).

Să urmărim câteva fapte cronologice cu privire la activitatea „muncitorească” şi academică a Lenuţei Ceauşescu:

  • 1944 – devine membră a Comitetului Central a Uniunii Tinerilor Comunişti (înainte având doar un post de laborantă);
  • 1945 – a fost demisă din funcţia de secretară a Ministerului Afacerilor Externe pentru incompetenţă;
  • 1947 – la data de 23 decembrie 1947 Lenuţa Petrescu devine Elena Ceauşescu. Oficial. După căsătoria celor doi soti vin şi cei trei copii: Valentin, Zoia şi Nicu ;
  • (Aproximativ) 1950 – după absolvirea studiilor unui curs fără frecvenţă (înfiinţat special pentru ea) din cadrul Facultății de Chimie Industrială a Institutului Politehnic din București (ICECHIM), Elena Ceaușescu primeşte titlul de „inginer chimist”. După absolvirea „studentei”, cursul a fost desfiinţat;
  • 1957 – Elena Ceaușescu a ocupat funcția de cercetător științific în cadrul Institutului de Cercetări Chimice din București;
  • 1964 – se înscrie pentru teza de doctorat, dar Academicianul Constantin Nenițescu, șeful Catedrei și decan al Facultății de Chimie Industrială s-a opus vehement. Teza i-a fost aprobată la Iaşi, însă. Tot în acest an preia preia funcția de director al ICECHIM;
  • 1965 – devine membră a Consiliului Național al Cercetarii Științifice;
  • 1967 – obține titlul științific de „doctor inginer”;
  • 1970 – începând cu anii ’70, Lenuţa a început să „adune” titluri științifice extrem de prestigioase de la mai multe insituţii de profil din lume (un exemplu: în anul 1979 Elena devine membru de onoare  al Academei din IIIlinois);
  • 1972 – devine membră a Biroului Executiv al Consiliului Național pentru Știintă și Tehnologie;
  • 1973 – devine membră în Consiliul Suprem pentru Dezvoltare Economică și Socială;
  • 1974 – membru al Academiei Republicii Socialiste România;
  • 1979 – devine Președintele Comisiei Comitetului Central, controlând, astfel, toate numirele în partid şi guvern; devine Președintele Consiliului Național pentru Știintă și Tehnologie;
  • 1980 – ocupă poziţia de Prim-Viceprim–Ministru al Guvernului;
  • 1981 – ocupă pozitia de președinte a Comitetului Național Român „Oamenii de știintă și pacea”;
  • 1982 – este aleasă vicepreședinte al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale;
  • 1983 – prim-viceprim-ministru alături de Gh. Oprea și Ion Dincă;
  • … şi probabil a primit multe alte distincţii şi premii onorifice pe care nu le vom menţiona aici, fiindcă funcţiile enumerate mai sus ne oferă dovada că Elena Ceauşescu era mai mult decât o femeie ambiţioasă.Despre relaţia cuplului Ceauşist s-au povestit multe. Multă lume spunea ca Lenuţa îl conducea din spate pe Nicolae Ceauşescu. Şi se pare că acest lucru era adevărat. Probabil, tot ea l-a convis că este „aptă” să ocupe toate funcţiile amintite mai sus. Privitor la relaţia politică şi decizională dintre cei doi soţi, iată o altă declaraţie a Violetei Năstăsescu:

              „Ceea ce se spune că ea îl influenţa este adevărat. Ea a participat în mod activ alături de el la luarea deciziilor. Decizia era a lui, dar până atunci ea era acolo. El o consulta permanent. Am fost odată martoră la o asemenea împrejurare, când ea m-a invitat într-o problema personală la Institut, în timp ce discutam noi două într-un cabinet, a sunat el şi i-a cerut părerea într-o problemă de stat, şi ea i-a dat-o.

Cuplul Ceauşist alături de Richard şi Sylvia Nixon

Știți cum se spune că: “În spatele oricărui bărbat puternic stă o femeie”? Acum, nu știu cât de puternic era Nicolae Ceaușescu, dar știm sigur că soția dânsului avea o putere mare asupra lui, în special dacă vorbim despre decizii, fie ele politice sau personale.  Nefiind o femeie foarte frumoasă, Elena avea, ca orice femeie, frustrările ei. Astfel se face că a avut o aversiune față de Violeta Andrei, actriță română și soția ministrului de externe comunist, Ștefan Andrei. Actriței i s-a interzis, pur și simplu, să mai joace în filme. Iată ce declara actrița despre relația ei cu Elena Ceaușescu:

“În 1965, am jucat în primul lungmetraj, apoi rolurile au venit unul după altul, până în 1972. Atunci a avut loc o întâlnire scurtă cu familia Ceauşescu, eram împreună cu soţul meu (n.r. – este vorba despre Ştefan Andrei, secretar al Comitetului Central pe probleme de politică externă la vremea respectivă). Imediat după ce m-a văzut, soţia dictatorului a început să mă urască. Şi m-a urât toată viaţa, pur şi simplu. Pentru mine, Elena Ceauşescu a fost un coşmar care m-a urmărit aproape 20 de ani”.

Mai mult, Elena prinsese o așa ură față de actriță, încât o amenința cu moartea:

“În 1988, m-am îmbolnăvit destul de grav şi am fost supusă unei operaţii. Ceauşeasca îi tot repeta soţului meu: «Lasă, dragă, o să moară». Ei, bine, n-am murit, a murit ea, în decembrie 1989”.

Elena Ceaușescu (dreapta) și Violeta Andrei (stânga).
Elena Ceaușescu (dreapta) și Violeta Andrei (stânga).

Mai multe despre această poveste găsiți în articolul acesta.

Nu în ultimul rând, trebuie să amintim câteva fapte (diabolice, ar spune unii) pe care le-a săvârşit soţia distinsului Nicolae Ceauşescu. Unul dintre acelea a fost eliminarea pilulelor contraceptive din sistemul sanitar (se găseau doar la negru) şi emiterea decretului privind interzicerea avorturilor. Prin urmare, femeile nu mai puteau să nu facă copii, oricât de înfloritor ar suna acest lucru. Multe din ele apelau la avort (ilegal), iar din cauza condiţiilor nepotrivite şi a instrumentelor nesterilizate, multe dintre aceste femei au murit. Numărul? Este impresionant: moartea a aproximativ 10 000 de femei intre anii 1966 – 1989.

Cei mai mulţi copii născuţi în perioada ’70 – ’80 ajungeau în orfelinatele din ţară, unde erau crescuţi în condiţii inumane. Străinii au făcut numeroase documentare pe baza acestei probleme.

Alt fapt interesant a fost nerecunoaşterea, la nivel naţional, a cazurilor de SIDA (E.C. a profitat de funcţia de preşedinte al Comisiei de Sănătate). Din acest motiv au apărut din ce în ce mai mulţi bolnavi.

Cuplul Ceausist Romania Libera
Elena Ceauşescu şi fiul ei, Nicu

Distrugerea a numerose biserici şi clădiri importante (40 000 de construcţii: locuinţe, edificii administrative, monumente de artă şi cultură, mânăstiri şi biserici au fost demolate) sau impunerea raţiei alimentare (dacă nu ştiţi despre ce este vorba sunt sigură că părinţii sau bunicii voştri vă pot spune mai multe despre acest lucru) au fost alte fapte impuse de către Madame Ceauşescu. Să nu mai vorbim despre faptul că în toată perioada comunistă au fost omorâţiîntemniţaţi şi puşi la muncă silnică oameni nevinovaţi.

Elena Ceausescu cinemagia-horz
Stânga: Elena Ceauşescu din trecut. Dreapta: Un alt fel de Elena Ceauşescu.

Atât ea, cât şi soţul ei au fost executaţi pentru crime împotriva umanităţii. A murit strigând „Să ajungeţi în iad!”. Cred că cea care a ajuns în iad a fost dânsa, alături de soţul ei drag şi mult prea iubit. Acum mai rămâne o singură întrebare: cu ce anume a schimbat istoria Elena Ceauşescu…? Căci sigur nu a lăsat în urmă prea multe lucruri bune …

Momentul executării cuplului Ceauşist. Momentul eliberării României.
Momentul executării cuplului Ceauşist.

Filmografie:

4 luni, 3 săptămâni și 2 zile. Regia: Cristian Mungiu. 2007

ABC News – John Upton Discovers The Need of Romanian Orphans, 1990

Activităţile cuplului Ceauşist

Caravana cinematografică. Regia: Titus Muntean. 2010

Condamnati la fericire – Experimentul comunist din România. Regia: Dinu Tănase.

Deportările din Bărăgan (1951)

Născuţi la comandă – Decreţeii. Regia: Florin Iepan, Răzvan Georgescu. 2005

Nicolae Ceauşescu – People Who Changed The World

Undeva în Est. Regia: Nicolae Margineanu, 1991

Bibliografie

Cartianu Grigore, Sfârșitul Ceaușeștilor – Să mori împușcat ca un animal sălbatic, Ed. Adevărul Holding, 2010

Goma Paul, Jurnale (1997-2004); Jurnal de apocrif (1999); Alte jurnale (1998); Jurnalul unui jurnal (1998)

Haiduc Ionel, Elena Ceauşescu a făcut facultatea la seral şi doctoratul. Ionel Haiduc: N-ai cum să ştergi numele Elenei Ceauşescu din literatura ştiinţifică, 2012

Năstăsescu Violeta, Confesiuni fără frontiere, Ed. Niculescu, 2011

Petcu Ion: Ceaușescu – un fanatic al puterii, București, 1994

Petrovici Georgeta, Cine o îmbrăca pe Elena Ceauşescu în Evenimentul Zilei, 2009

Păiușan Cristina, Ion Narcis Dorin, Retegan Mihai, Regimul comunist în România – O cronologie politică (1945-1989), Ed. Tritonic, București, 2002

ProTV, Elena Ceausescu, în topul celor mai diabolice femei din istorie, 2010

Raţiu Ion, România de astăzi : comunism sau independență? Ed. Condor,1990

Tucă, Marius, Ultimele zile ale lui Ceaușescu, București, 1999

Ungureanu Ionuţ, Bisericile ajunse sub lama buldozerelor regimului comunist în revista Historia.

Sursă fotografii: aiciaici, aici și aici.

Comments 22

Leave a Reply

%d bloggers like this: