Les ART Files: Meşteşugul ridicat la rang de artă. Anamaria Dobraş, designerul din spatele DDJewelry

Nu îmi plac bijuteriile. Nu îmi plac lucrurile handmade, nu îmi place aurul în abundenţă şi urăsc colierele statement, pe care Anna Wintour le purta prin anii 2000 şi care abia acum sunt la noi în vogă. Dar, mereu trebuie să existe altceva: vorbesc despre bijuteria ridicată la rangul de artă – bijuteria de autor.

Pe Anamaria Dobraş am cunoscut-o prin Emil Costruţ, care edita la acea vreme un videoclip de promovare a colecţiei ei intitulată „Nebula”. Nebula este doar una din cele trei colecţii ale designerului. Pe lângă aceasta mai putem adăuga colecţiile „Aqua” şi „Sabotage”.

Designerul Anamaria Dobraş a obţinut diploma de licenţă şi master din cadrul Universităţii de Vest – Facultatea de Arte şi Design din Timişoara, secţia de Design de Produs. După terminarea studiilor şi având o bază în design, aceasta a urmat cursuri de specialitate (patru la număr până în prezent), la Bucureşti, în cadrul singurei şcoli de profil din România: Assamblage. În cadrul acestei şcoli l-a avut ca profesor pe David Sandu, care a îndrumat-o, instruind-o în ceea ce priveşte partea practică a meseriei de bijutier.

Tot după aceste cursuri a debutat ca designer de bijuterie contemporană sub brandul DDJewelry. A colaborat cu designeri: Astrid Ţîrlea, Gabriela Olar, Achim Răzvan şi designerii din spatele brand-ului Atelier Leseine din California.

poza designer
Anamaria în atelierul său.

Însă povestea Anamariei a început acum mult timp în urmă – 8 ani. Pasiunea ei pentru bijuterii şi artă izvorăşte din copilărie:

„De când mă ştiu am avut o înclinaţie spre artă. De la grădiniţă ţin minte că eram colecţionară de puncte roşii pentru toate palatele şi prinţesele desenate de pe panourile de expoziţii a celor mai bune desene. În timp, acest har nu a dispărut, dimpotrivă – a devenit o voce din ce în ce mai puternică – prin urmare, m-am trezit că că sunt anul I la Arte .

Faptul că am devenit designer de bijuterii poate fi catalogat că fiind un demers firesc,  pe care nu pot spune că eu l-am ales voit sau cu bună ştiinţă. În liceu am început să meşteresc  tot felul de accesorii  pentru mine, apoi pentru prietene, apoi în facultate am început să particip la târguri handmade. Încet-încet, cu paşi mici, dar siguri, am realizat că mi se potriveşte această meserie şi că vreau să o dezvolt.”, mi-a destăinuit Anamaria.

7
Inel din argint şi ametist, colecţia Sabotage
6
Pandantiv din argint, colecţia Sabotage
8
Geoda argint, colecţia Sabotage
9
Inel, perlă de cultură, email galben. Argint turnat în os de sepie, colecţia Sabotage

Eram curioasă să ştiu ce crede Ana despre femeile care nu poartă bijuterii, eu fiind una dintre acestea (port rareori bijuterii). Mi-a răspuns următoarele:

„Bijuteria nu mai defineşte omul (sau rangul lui în societate) aşa cum a făcut-o odată, prin urmare, nu mă influenţează deloc acest aspect atunci când intelnesc o femeie care nu poartă bijuterii. Sunt oameni cărora le stă bine cu accesorii  şi sunt alţii cărora nu le stă bine cu ele sau pur şi simplu nu le sunt ergonomice . Nu e nimic rău în asta – important e să ştii ce ţi se potriveşte ca stil.”

„Elemente, motive sau surse de inspiraţie preferate…?”

„Lucrările care îmi poartă semnătură sunt inspirate din viaţă de zi cu zi: lucruri banale de care mă lovesc, stări, cărţi bune, natură şi nu în ultimul rând oamenii – sunt o sursă nesfârşită de inspiraţie pentru mine.”

Într-un alt interviu, Ana spunea că bijuteriile, pe lângă valoarea lor materială, au şi una sentimentală. „Cum motivezi acest lucru?”, am întrebat.

„Simplu: procesele de creaţie ale bijuteriilor prin tehnicile pe care le folosesc eu –  procese manule care implică multă răbdare şi dăruire. Prin urmare, piesele care ies din mâinile mele nu doar că sunt unice , dar poartă în ele şi o bucată din mine, sunt încărcate cu energia mea şi posedă sentimente din start. Destinaţia lor va fi mereu  una precisă: la acei oameni care rezonează cu încărcătură afectivă pe care eu am creat-o, iar ei vin să o completeze şi să o finalizeze ca sens şi semnificaţie. ”

1
Brăţară cu inel, argint, smarald brut. Simbolul rombului. Colecţia Nebula.
2
Inel pentru bărbaţi, turmalină neagră brută şi argint. Simbolul copacului vieţii. Colecţia Nebula
3
Inel pe două degete din argint, malachit brut. Simbolul soarelui. Colecţia Nebula.
4
Head piece sau coroană, cianit brut, argint, patină. Simbolul ochiului. Colecţia Nebula.
5
Inel, argint, patina, coral fosil brut. Simbolul clepsidrei. Colecţia Nebula.

„Materialul tău preferat atunci când creezi o bijuterie?”

„Cred că în top sunt metalele, răşina, lemnul şi materialele textile. Le prefer pe acestea pentru că îmi permit un nivel ridicat de modelare şi practic pot să creez orice formă cu ajutorul lor.”

„Dar cel mai putin preferat…?”, am continuat.

„Fimo! La un moment dat eram fan fimo pentru că era singurul material pe care îl puteam modela fără să dispun de utilaje multe sau de un atelier dotat. Acum, însă, lucrurile s-au schimbat şi am ajuns să nu mai apreciez fimo deloc.”

„Care sunt avantajele si dezavantajele meseriei de designer de bijuterii?”, întrebasem.

„Crearea de bijuterie pentru mine a ajuns să fie o terapie. E un manifest. E modalitatea prin care eu mă exprim.  Evident că acest lucru este cel mai mare avantaj pe care mi-l poate oferi. Dezavantaje… Hmmm…  Sincer nu ştiu nici unul. Poate pentru că sunt genul de om care transformă şi dezavantajele în avantaje, nu ştiu. Cert e că nu văd niciun dezavantaj.”

15
Lanţ cu pandantiv, argint, perlă. Colecţia Aqua.
10
Inel, argint, sticlă. Colecţia Aqua.
11
Cercei asimetrici, argint, sticlă, patina. Colecţia Aqua.
14
Inel, argint, perlă de cultură. Colecţia Aqua.
DSC_0933
Pandantiv, argint, email, răşină pigment albastru. Tehnică mixtă. Colecţia Aqua.

Am aflat de la sursele proprii că Anamaria pregăteşte o colecţie nouă în viitorul apropiat, iar aceasta mi-a oferit câteva informaţii, în exclusivitate:

„Da, aşa este. Am în lucru o colecţie nouă. Se numeşte simplu: „I” („Eu” ), iar tema abordată de această dată este o călătorie: introspecţia, cunoaşterea şi autocunoaşterea.”

„Cât la sută din munca depusă de tine este artă şi cât la sută meştesug?”, am întrebat, curioasă.

”Îmi place să cred că ce fac eu este un meşteşug adus la nivel de artă.” – nu puteam primi un răspuns mai mulţumitor decât acesta.

Curiozitatea mea maximă am lăsat-o pentru finele interviului. „Cum arată în ochii tăi bijuteria perfectă…?”

Bijuteria perfectă este o bijuterie în care te regăseşti în totalitate, o bijuterie cu care rezonezi  100% din toate punctele de vedere: ergonomic, tactil, conceptual, vizual, ca stil, că semnificaţie. O bijuterie care ajunge să facă parte din tine, o bijuterie pe care nu o dai jos niciodată, o bijuterie talisman care devine la fel de naturală că şi un deget sau o ureche.”

Astfel s-a încheiat numărul trei din ART Files. Îi mulţumesc Anamariei pentru interviu şi mărturisesc că abia aştept să văd următorea ei colecţie de bijuterii (n.r. “I”).

Fotografii: înmânate personal de Anamaria Dobraş; Emil Costruţ

Comments 5

Leave a Reply

%d bloggers like this: