Femei care au schimbat istoria. Episodul 4: Frida Kahlo sau cum suferinţa naşte artă

Frida Kahlo nu mai are nevoie de nicio prezentare, fiindcă a devenit un adevărat personaj în istoria artei. Cu toate că serialul istoric din cadrul blogului a avut doar persoanaje româneşti, faptul că Whisper Magazine va găzdui un pictorial dedicat Fridei Kahlo în numărul 11 al revistei m-a motivat să scriu un articol despre acest personaj care a schimbat, într-adevăr, istoria. Echipa din spatele pictorialului a fost formată din următorii: Andrei Ivan – fotograf; Simona Moiceanu – stilist; Oana Moşneagu – model; Andreea Cecilia Dinca – make-up artist; Roxana Voicu – hairstylist şi Cristina Ştefan – asistent.

Coperta numărului 11 a Whisper Magazine
Coperta numărului 11 a Whisper Magazine

„Yo nací puta, yo nací pintora, yo nací jodida”- este una din replicile pe care le rostea adesea Frida Kahlo, referindu-se la suferinţa ei.

Născută în anul 1907 în Coyoacán, Ciudad de México, Magdalena Carmen Frieda Kahlo y Calderón, pe numele său adevărat, avea să devină unul dintre cei mai mari pictori pe care i-a avut Mexicul. Stilul care a dominat munca artistei mexicane a fost suprarealismul, majoritatea lucrărilor sale fiind autoportrete, iar acest lucru era motivat de către artistă prin faptul că ea însăşi este subiectul pe care îl cunoaşte cel mai bine. La baza stilului suprarealist abordat în majoritatea operelor sale se află elemente din cultura mexicană și din tradițiile amerindiene, lucruri reflectate adesea în operele ei, picturile Fridei mai conţineau şi elemente provenite din simbolism sau realism, majoritatea operelor sale expunând propria-i durere şi sexualitate, lucru relevat adesea în autoportrele sale.

Portretul Fridei Kahlo in anul 1932. Sursa foto: fridakahlo.tumblr.com
Portretul Fridei Kahlo in anul 1932.
Sursa foto: fridakahlo.tumblr.com

Culorile pe care pictoriţa mexicană le folosea în realizarea operelor ei erau de multe ori vibrante, aducând aminte de cultura ţării sale de provenienţă, Mexic. Un astfel de tablou este cel intitulat „Cocos llorando” (n.r. „Nuci de cocos plângând”), tablou realizat în anul 1951, în ultima perioadă a vieţii sale şi care înfăţişează o nucă mare de cocos plângând alături de care se află steagul Mexicului, având cuvintele „Pintó con todo cariño, Frida Kahlo” (n.r. „Pictez cu tot dragul, Frida Kahlo”).

Autoportretul Fridei Kahlo la varsta de 19 ani, 1926
Autoportretul Fridei Kahlo la varsta de 19 ani, 1926

În ultima perioada a vieţii sale, datorită degradării fizice, Frida îşi expunea propria-i tristeţe şi suferinţă prin picturi de genul natură moartă. Dar de unde provenea această suferinţă…? De asemenea, despre apartenenţa picturilor sale la curentul simbolist, Frida Kahlo a declarat următoarele:

„Nu am ştiut niciodată că eram un pictor suprarealist, până în momentul în care André Breton (n.r. poet francez şi reprezentant de seamă al suprarealismului) a venit în Mexic şi mi-a spus că eram.”

Fructele Pamantului, 1938-1939
Fructele Pamantului, 1938-1939

S-ar putea spune că Frida Kahlo s-a născut tristă. În primii săi ani din viaţă, Frida s-a îmbolnăvit de poliomielită, boală denumită şi „paralizie infantilă”, caracterizată de slăbirea musculaturii şi incapacitatea de dezvoltare a muşchilor, datorită pierderii neuronilor motorii. În urma acestei boli, piciorul drept al artistei a devenit vizibil mai subţire decât piciorul stâng. De aici se explică şi de ce purta Frida adesea rochii lungi şi colorate, lucru surprins şi în majoritatea autoportrele sale. Unul dintre acestea este şi „Autoportret la graniţa dintre Mexic şi Statele Unite ale Americii”, tablou pictat în anul 1932 ce o înfăţişa pe Frida purtând o rochie lungă de culoarea roz, ţinând steagul Mexicului în mâini.

Autoportret la graniţa dintre Mexic şi Statele Unite ale Americii, 1932
Autoportret la graniţa dintre Mexic şi Statele Unite ale Americii, 1932

Dar stilul personal al artistei nu se rezuma doar la rochii în culori vii: adesea artista îşi împodobea capul cu panglici şi flori în culori vii şi purta bijuterii asortate cu îmbrăcămintea specifică. Stilul personal al artistei era unul extrem de feminin, în contradicţie cu trăsăturile uşor masculine (cu toate că uneori Frida îmbrăca costumul bărbătesc în totalitate). Acest lucru a i-a oferit Fridei Kahlo un statut controversat, dacă vorbim despre imaginea şi idealul feminin din istorie.

Frida-Kahlo--family
Frida Kahlo (mijloc) in 1926, imbracata intr-un costum trois-pièces barbatesc, impreuna cu familia sa. In stanga ei se afla sora acesteia, Cristina. Sursa foto: parismatch.com

Imaginea pe care o înfăţişa artista era adesea una rece, impenetrabilă, în contradicţie cu stilul său vestimentar. Am putea spune că Frida Kahlo a fost o Mona Lisa a secolului XXI, doar că misteriozitatea s-a ţesut în jurul privirii ei şi a stilului său de nepătruns, nu în jurul zâmbetului (deşi dacă vorbim despre zâmbet, nu există un tablou care s-o înfăţişeze pe Frida zâmbind cu adevărat).

Frida Kahlo fotografiata de Nickolas Muray in anul 1937, pentru revista Vogue, editia mexicana.
Frida Kahlo fotografiata de Nickolas Muray in anul 1937, pentru revista Vogue, editia mexicana. Sursa foto: collectorsweekly.com

După cum am putut observa, Frida Kahlo a abordat adesea teme sociale şi nu doar atât: atât Frida, cât şi soţul ei, pictorul mexican Diego Rivera (cu care s-a căsătorit în anul 1929) erau susţinători ai comunismului. În anul 1928, Diego Rivera a comemorat comunismul printr-o pictură murală în cadrul a Ministerului Public de Educaţie din Mexic, pentru a sărbători tranziţia ţării la regimul comunist.

Arsenalul, 1928, pictura murala ce o infatiseaza pe Frida Kahlo purtand arme. Sursa foto: bellejar.ca
Arsenalul, 1928, pictura murala ce o infatiseaza pe Frida Kahlo purtand arme.
Sursa foto: bellejar.ca

În această pictură, Frida se află în centrul ei, purtând o cămaşă roşie cu o stea şi ţinând în mână arme. Tot în 1928, Frida s-a alăturat Partidului Comunist din Mexic, pentru ca mai apoi atât ea, cât şi Diego să devină susţinători ai lui Leon Trotsky (cu care Frida a avut o aventură în perioada şederii lui în Mexic, când a căutat azil politic şi căruia i-a şi dedicat un autoportret în anul 1937), pentru ca după moartea lui Trotsky să devină suţinători ai lui Stalin, în 1939.

De la stanga la dreapta: Natalia Sedova, a doua sotie a lui Leon Trotsky, Frida Kahlo, Leon Trotsky si Diego Rivera in Mexic, 1937 Sursa foto: theguardian.com
De la stanga la dreapta: Natalia Sedova, a doua sotie a lui Leon Trotsky, Frida Kahlo, Leon Trotsky si Diego Rivera in Mexic, 1937
Sursa foto: theguardian.com

Frida era o fană înfocată a comunismului, iar acest lucru a fost dus, oarecum, până la extrem: aceasta a pictat semnele comunismului (secera şi ciocanul pe unul dintre corsele ei terapeutice. Faptul că artista susţinea comunismul se regăsea şi în tablourile ei, iar poate cel mai reprezentativ în acest sens este tabloul intitulat „Moise (Nucleul Creaţiei)”, din anul 1945, tabloul care îi cuprindea pe liderii mari ai mişcării de stânga: Karl Marx, Vladimir Ilici Lenin şi Iosif Vissarionovici Stalin.

Moise sau Nucleul Creatiei Frida Kahlo
Moise sau Nucleul Creatiei, 1945

Poate cel mai tragic episod din viaţa artistei l-a reprezentat accidentul din anul 1925, incident care a marcat într-un mod negativ viaţa Fridei: aflându-se în drumul spre casa din Coyoacán, în urma accidentului grav, artista a avut numeroase fracturi şi răni, iar medicii nu credeau că o să îi poată salva viaţa. La momentul respectiv, Frida se afla cu iubitul ei, Alex Gómez Arias. Acest moment zguduitor a fost reprezentat de către artistă printr-un tablou intitulat „Autobusul”, pictat în anul 1929.

Autobusul, 1929
Autobusul, 1929

În urma accidentului său, artista a avut coloana spinării ruptă în trei locuri în regiunea lombară (n.r. acest lucru a fost reprezentat într-unalt tablou al artistei, „Columna ruptă”, tablou pictat în anul 1944, care o înfăţişa pe Frida plângând, pielea ei fiind străpunsă de cuie, iar coloana spinării fiind înlocuită cu o columnă). Una din clavicule i-a fost de asemenea ruptă, împreună cu o pereche de coaste. Piciorul ei drept a avut unsprezece fracturi, fiind dislocat și zdrobit.

Columna rupta,
Suprarealism pur: Columna rupta, 1944

Umărul drept i-a fost dislocat, iar pelvisul i-a fost rupt în trei locuri. Balustrada de oţel a autobusului i-a produs o rană abdominală profundă, intrând prin șoldul stâng și ieşind prin organele genitale. Acest accident a marcat într-un mod negativ viaţa artistei, fiind pusă în imposibilitatea de a aduce pe lume copii; după accident, artista s-a aflat într-o perioadă de convalescenţă timp de doi ani, însă nerecuperându-se complet pe toată durata vieţii ei.

Frida Kahlo, costumizandu-si corsetul medical Sursa foto: pinterest.com
Frida Kahlo, costumizandu-si corsetul medical
Sursa foto: pinterest.com

Tema infertilităţii a fost abordată de către artstistă în perioada ce a urmat accidentului. Poate cel mai reprezentativ tablou în acest sens este „Spitalul Henry Ford Hospital (Patul zburător)”, tabloul din anul 1932 ce o înfăţişa pe artistă întinsă pe un pat de spital, plângând, şi având în mână câteva sfori ce legau anumite elemente din urma acestei probleme: fetusul, oasele bazinului, structura anatomică a părţii genitale feminine, o construcţie metalică ce făcea aluzie la accidentul avut, o floare şi un melc, totul fiind transpus în pustietatea unui peisaj industrial.

Frida Kahlo si Diego Rivera Sursa foto: independent.co.uk
Frida Kahlo si Diego Rivera
Sursa foto: independent.co.uk

Un alt episod important din viaţa artistei a fost căsătoria cu pictorul mexican Diego Rivera, pe care l-a cunoscut în anul 1925, când lucra la o pictura murală. Tot el a fost cel care a încurajat-o în cariera artistică, îmbinând arta suprarealistă cu tradiţiile şi elementele mexicane într-un mod inedit. Cu toate că exista o diferenţă de vârstă considerabilă între cei doi artişti (de douăzeci şi unu de ani), cei doi s-au căsătorit în anul 1929. Au avut o căsnicie tumultoasă, plină de certuri şi aventuri sexuale extraconjugale: Diego a avut o relaţie cu sora Fridei, Cristina, fapt ce a produs divorţul acestora şi fapt ce a împins-o pe artistă în braţele omului politic Leon Trotsky, din dorinţa de răzbunare. Cu toate acestea, în 1940 cei doi s-au căsătorit din nou.

Portretul surorii Fridei Kahlo, Cristina, 1928
Portretul surorii Fridei Kahlo, Cristina, 1928

Un alt subiect tabu privind viaţa personală a Fridei Kahlo a fost orientarea sexuală a acesteia: Frida a avut numeroase aventuri cu femei, cea mai cunoscută fiind relaţia cu Josephine Baker, artistă de origine americană (relaţia dintre cele două fiind surprinsă în filmul „Frida”, din anul 2002, Josephine Baker fiind interpretată de către actriţa Karine Plantadit-Bageot). Printre celelalte aventuri ale Fridei se numără: pictoriţa americană Georgia O’Keeffe, actriţa mexicană Dolores del Río, actriţa americană Paulette Goddard, cu care Diego avusese o aventură şi pictoriţa de origine franceză French painter Jacqueline Lamba.

Frida Kahlo intalnind-o pe Josephine Baker Sursa foto: cocoafly.com
Frida Kahlo intalnind-o pe Josephine Baker
Sursa foto: cocoafly.com

Toate aceste episoade şi celelalte aventuri ale relaţiei dintre cei doi au fost surprinse în filmul intitulat „Frida”, din anul 2002, în regia lui Julie Taymor, avându-i ca protagonişti pe Salma Hayek în rolul Fridei Kahlo şi pe Alfred Molina în rolul lui Diego Rivera. Filmul a primit şi două premii Oscar şi alte şaptesprezece premii importante.

Frida si Diego sarutandu-se. New York,1933 Sursa foto: apollo-magazine.com
Frida si Diego sarutandu-se. New York,1933
Sursa foto: apollo-magazine.com

Cu toate că Frida a avut împreună cu soţul său o relaţie complicată, plină de suişuri şi coborâşuri, cei doi au trăit o dragoste unică. Obsesia şi dragostea pentru Diego este relevată şi în opera artistică a Fridei Kahlo, soţul ei fiind adesea protagonist în tablourile sale. Poate cel mai interesant şi sugestiv tablou în acest sens este cel intitulat „Diego în mintea mea”, tablou pictat în anul 1943, ce o înfăţişează pe artistă, iar în jurul frunţii sale fiind portretizat soţul acesteia, Diego.

Diego în mintea mea, 1943
Diego în mintea mea, 1943

Mai târziu, în anul 1953, unul din picioarele Fridei a fost amputat (cauza fiind o cangrenă), în urma intervenţii chirurgicale care se presupune că ar fi fost nenecesară. Iată ce scria Frida în jurnalul personal despre acest eveniment:

„Mi-au amputat piciorul acum şase luni, oferindu-mi secole de tortură, pentru moment pierzându-mi raţiunea de a fi. Aştept momentul în care mă voi sinucide. Sper ca plecarea să fie plină de bucurie. Şi sper să nu mă întorc niciodată.”

Frida Kahlo lucrand la tabloul intitulat
Frida Kahlo lucrand la tabloul intitulat “Arbol Familiar, pictat in perioada 1949 – 1951

Frida Kahlo a murit un an după amputarea piciorului său, la data de 13 iulie 1954. Cauza oficială a morţii sale a fost embolism pulmonar cauzat de pneumonie, însă s-a speculat că artista ar fi apelat la o supradoză de analgezice pentru a-şi uşura durerea, fapt ce i-a cauzat moartea.

Piesele din garderoba personala a Fridei Kahlo, expuse in cadrul expozitiei aniversare a 100 de ani de la nasterea artistei in Mexico City, 2007 Sursa foto: huffingtonpost.com
Piesele din garderoba personala a Fridei Kahlo, expuse in cadrul expozitiei aniversare a 100 de ani de la nasterea artistei in Mexico City, 2007
Sursa foto: huffingtonpost.com

Cariera sa artistică de excpeţie, faptul că a fost un personaj feminin controversat din istorie, conexiunile sale cu anumite personaje importante ale lumii, viaţa sa plină de probleme tragice dar înfruntate prin pasiunea sa pentru pictură, i-au adus Fridei Kahlo recunoştinţa din timpul perioadei vieţii sale de către cunoscători (primul său tablou fiind achiziţionat în anul 1939 de către Muzeul Luvru din Paris); însă opera sa a devenit mult mai cunoscută după moartea acesteia, primind recunoaşterea postumă, operele sale fiind încadrate în noul curent care a început în perioada 1980 în mexic: Neomexicanismul.

Fira Kahlo aflata in locuinta sa, La Casa Azul Sursa foto: openculture.com
Frida aflata in locuinta sa, La Casa Azul
Sursa foto: openculture.com

În prezent, la Casa Azul (n.r. „Casa Albastră”), situată în Coyoacán, Mexico City, locuinţă în care a copilărit şi în care a murit Frida Kahlo, a fost transformată în muzeu: piese vestimentare din garderoba personală, manuscrise ale artistei dar şi alte lucruri personale (cum ar fi obiectele medicale ale artistei – corsetul şi proteza pentru unul din picioare care i-a fost amputat) au fost expuse în locul în care artista şi-a desfăşurat majoritatea perioadei arstistice din viaţa sa.

Kahlo-Self-Portrait
Probabil unul dintre cele mai cunoscute autoportrete ale artistei, realizat in anul 1940

În anul 2007 s-au aniversat o sută de ani de la nașterea Fridei Kahlo, fapt ce a fost celebrat prin cea mai mare expoziţie din lume cu lucrările artistei, expoziţia având loc la Palacio de Bellas Artes din Mexic.

Frida tinand in mana o figurina Olmeca La Casa Azul, in 1939, fotografiata de Nickolas Muray Sursa foto: collectorsweekly.com
Frida tinand in mana o figurina Olmeca La Casa Azul, in 1939, fotografiata de Nickolas Muray
Sursa foto: collectorsweekly.com

În final, închei cu un citat din Frida Kahlo, care se autoportretiza, de această dată, prin cuvinte, descriindu-se astfel:

          „Aş dori să fac tot ceea ce poftesc în spatele măştii pe numele ei «nebunie». Aş aranja flori toată ziua, aş picta suferinţa, dragostea şi sensibilitatea, aş râde cât de mult aş vrea de prostia altora, pentru ca mai apoi aceştia să spună: «Saraca de ea, e nebună!» (Însă mai presus de toate aş râde de propria-mi prostie.) Mi-aş construi propria lume în care să locuiesc, o lume care ar fi în concordanţă cu toate celelalte lumi. Ziua, ora, minutul în care aş trăi ar fi ale mele şi ale tuturor – nebunia mea nu ar fi doar o formă de escapism din «realitate».”

Bibliografie online:

National Museum of Women in The Arts
CBS News
Science Illustrated
Paris Match

Collectors Weekly
Lisa’s History Room (1)
Lisa’s History Room (2)
Dangerous Minds
Corinna Nicole, Life of an Artist
Write Design Online
Shopping Fashion Mode Style
Gabriela’s Kitchen

Filmografie şi videografie:
Frida, 2002. Regia: Julie Taymor
The Life and Times of Frida Kahlo – Documentar

Leave a Reply

%d bloggers like this: